Reintegrarea lui Toma

Azi, Hristos învie iarăşi pentru Toma îndoielnic!
Pentru că el vru să revadă tot pe-Acel Hristos istoric.
Însă sfânta Providență pentru el a pregătit
O reintegrare-aparte, într-un mod deosebit.

La opt zile după Paşte, Iisus l-a ascultat,
Şi s-a arătat lui Toma, ce, crezând, a exclamat:
"Doamne, Iisuse Hristoase, Tu eşti veşnic Dumnezeu!
Iartă-mi mie îndoiala şi raționamentul meu.

✝IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului

Trupul Tău este acelaşi, mâinile purtând stigmate,
Însă ai intrat în casă prin ușile încuiate!?...”
Domnul, văzându-i credința şi spontana convertire,
A reintegrat pe Toma dând a zecea fericire:

"Fericit fii, astăzi, Toma, c-ai văzut şi ai crezut!
Dar mai ferice-or fi cei care vor crede, dar n-au văzut!"
Exclamația lui Toma, cu-acest precept minunat,
E de veacuri argumentul că Hristos a înviat!

Cei de astăzi, credincioşii, n-au nevoie de-argumente,
Căci misterul Învierii nu consistă-n documente.
Nimeni n-a văzut pe Domnul când a ieşit din mormânt,
Însă credem cu tărie, pe apostol, prin cuvânt.

Dacă-n inimile noastre mai e candela aprinsă,
Să devenim făclierii şi s-aprindem pe cea stinsă.
Geamănul, după-nviere, şi-a întins apostolia,
Până-n Indii el ajuns-a, străbătând mai toată glia.

Astăzi, Toma nu mai este pe pământ, însă a dat
Paşaportul de apostol la românii ce-au plecat.
De vreme ce noi, românii, acum, în mileniul trei,
Am plecat în tot pământul ca urmaşi ai lui Andrei,

Să purtăm facla-nvierii peste tot, în lung şi-n lat,
Să vestim la toată lumea că Hristos a înviat!

 

(*meditație lirică la Duminica Sfântului Apostol Toma, poem publicat în volumul "Creație și re-creație", Editura Filocalia 2016)