poezie religioasa

Reintegrarea lui Toma

Înaltpreasfințitul Ioachim

Trupul Tău este acelaşi, mâinile purtând stigmate,
Însă ai intrat în casă prin ușile încuiate!?...”
Domnul, văzându-i credința şi spontana convertire,
A reintegrat pe Toma dând a zecea fericire:

"Fericit fii, astăzi, Toma, c-ai văzut şi ai crezut!
Dar mai ferice-or fi cei care vor crede, dar n-au văzut!"
Exclamația lui Toma, cu-acest precept minunat,
E de veacuri argumentul că Hristos a înviat!

Ca toți să fie una*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Satul era comunitate,
Iubirea rodea unitate,
Tot omul avea demnitate,
Cinstea era realitate,
Cuvântul avea greutate,
Bătrânii-aveau întâietate.
Toți oamenii vorbeau frumos,
Întru iubirea lui Hristos.

 
Când ajungeau în sărbători
Părintele chema, în zori,
Grupuri de fete și feciori,
Harnici, cuminți, buni muncitori.
Lucra cu dânșii, uneori,
Să-și vadă satul plin cu flori.
Simțeau cum lumea iar renaște
Și-n toți Hristos se recunoaște.

Vinerea pătimirilor şi Simon din Cirene

Înaltpreasfințitul Ioachim

Când El cădea adesea sub greaua Lui povară,
Soldaţi-I dădeau palme şi vorbe de ocară.
Şi cum din nou căzuse şi nu s-a ridicat, 
El fu lovit amarnic c-un bici, de un soldat.
 

Simţind aspra durere, Iisus porneşte iar,
Săltând din nou povara pe umeri, spre calvar.
În ultima-I sforţare, trei paşi mai izbuteşte.
Oftează, se-ncordează şi iar se prăbuşeşte.
 

Climax

Înaltpreasfințitul Ioachim

Voi, fiii răbdării, pe Scară urcaţi,
Cum mai ieri urcat-aţi Taborul!
Plinind lucrul bun, la suflet curați,
Precum vă învață Scărarul.

Ortopraxis înseamnă ogor semănat
Stând pe-a Leasvitei trepte.
Şi-n pustiul parcurs, în genunchi măsurat,
Va curge şi miere şi lapte.

Epectatic, pe Scară de vreme ce staţi,
Cel Sfânt cu ochi milostivi va privi.
Cu haina de fiu veţi fi îmbrăcaţi,
Și hristoşi după har, cu toţii veţi fi.

*Meditație lirică la Duminica Sfântului Ioan Scărarul

Meditând la umbra Crucii

Înaltpreasfințitul Ioachim

Staţi puţin în umbra Crucii, în smerită cugetare,
Şi din ea veţi primi fructul ca o veşnică mâncare.
Acest fruct va fi şi leacul spre sănătatea fiinţei,
Iar în suflet toţi simţi-veţi ontologia credinţei.

Metatemporalitatea va miji în suflete
Iară răul ce v-apasă va fugi cu tunete.
Hristos răstignit pe Cruce, cu mâini filantropice,
Va fi izvor de speranţă, în pătimiri hristice.

Inimă de mamă*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Cine a făcut oceanul, marea, râul și izvorul?
Și pentru peștii din ape, Cine este creatorul?

Văd în jur multă verdeață, flori frumoase și grădini,
Munți acoperiți de codri, cu tot felul de jivini,

Câmpii cu lanuri bogate și tot soiul de legume,
Încât nimeni nu le știe să le spună clar pe nume.
Am aflat că și pământul ascunde în sânul său
Tot felul de pietre scumpe, gaze, aur, minereu.

Veniți de luați lumină!

Înaltpreasfințitul Ioachim

Luați crucea ostenelii și urmați-L pe Hristos,
Trăiți în această viață pașnic, liniștit, frumos.
Urcați munții fericirii, urcați astăzi pe Tabor
Și veți simți incandescența cestui foc mistuitor.

Ziceți „Doamne Iisuse, miluiește-mă, mă iartă!
O, Hristoase, scaldă-mi chipul în lumina necreată.”
Împlinți faptele bune, iubiți-vă, fiți smeriți,
Când ajungeți pe Golgota, cu Hristos vă răstigniți.

Și-atunci, dincolo de cruce, în ajunul primăverii,
Veți simți cum se aprinde  facla sfânt-a Învierii .

Ortodoxie și ortopraxie*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Dac-au primit credința, strămoșii noștri, sfinți,
Au străbătut prin veacuri murind și înviind,
Din Glia țării noastre grădină făurind,
Iar cerului redat-au martiri și mulți părinți.

Slăvită fii Biserică de sfinți și de eroi,
Scăldată în lumină și har dumnezeiesc!
P-altarul tău aș vrea să-ți răsădesc
Și crucea mea făcută din lacrimi și nevoi.

Mai toți avut-am Crucea divină mângâiere,
Căci pajura o ține solemn și strâns în plisc,
Iar ca simbol se-nalță frumos pe orice pisc
Și ne vorbește de jertfă, dar și de înviere.

Începe postul

Înaltpreasfințitul Ioachim

Debarasează-te de viața ta frivolă
Și scaldă-ți chipul în lumina Lui,
Scriptura și părinții să-ți fie ca busolă,
Că altă cale către ceruri nu-i.

 

Când arșița pustiului te înfioară,
Iar deznădejdea credința îți strivește
Tu, roagă-te fierbinte, bunăoară,
Că harul necreat te întărește.

 

Hai, ia-ți povara păcatelor făcute
Lui azazel, o poartă departe, în pustie.
Revin-o iar la Paști, cu împliniri plăcute,
Și vei primi pe Domnul în Sfânta Liturghie.

A posti...

Înaltpreasfințitul Ioachim

A posti înseamnă carantină,
A posti însemnă suflet în lumină,
A posti înseamnă fapta bună;
A posti înseamnă a-ți pune cunună;
A posti înseamnă smerit act de cult;
A posti înseamnă să te rogi mai mult;
A posti înseamnă să-ți speli bine fața;
A posti înseamnă să îți schimbi viața;
A posti înseamnă să-ți adaptezi traiul,
A posti înseamnă să dobândești raiul,
A posti înseamnă să trăiești frumos;
A posti înseamnă să fii cu Hristos;
A posti înseamnă multă dărnicie;
A posti înseamnă viață-n liturghie;

Neputința infernală de-a iubi/ Și dorința sfântă de-a mai fi*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Contemplă-n tain-această scenă
Cum va fi dreapta judecată,
Când îți alegi, în rai sau gheenă,
Să-ți fie soarta ferecată.

Că Dumnezeu nu pedepsește
Nu judecă și nu blestemă
El, din iubire mântuiește
Și dă viața cea eternă.

Iadul rămâne non-ființa
Și neputința de-a iubi
Iar raiul este existența,
Și fericirea de-a mai fi.

*Gânduri duhovnicești în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (Roman, 10 februarie 2018)

Ziua Z…Ora …H...*

Înaltpreasfințitul Ioachim

„Voi, cei buni, curați și vrednici, cinstitori de Dumnezeu,
Veniți..., primiți moștenirea lăsată de Tatăl Meu!
Căci în lumea efemeră în care M-am micșorat,
Când n-am avut de mâncare, din iubire, voi Mi-ați dat.

Iar când setea și arșița în pustiu Mă toropeau,
Ați scos apă din fântână din care Mi-ați dat să beau.
Precum știți, în lumea voastră, am fost străin pe pământ,
Dar Mi-ați dat, pentru trei zile, un locușor de mormânt.

Fii iarăși fiul iubirii*

Înaltpreasfințitul Ioachim

 

Hai, porci și roșcove le lasă,
Întoarce-te și vin-acasă,
Chiar de ești slugă păcătoasă,
Și conștiința te apasă,
Vei fi primit de toți cu drag,
Iar Tatăl tău te-așteaptă-n prag.

Primi-vei haină luminată,
Fața în mir va fi spălată,
Ca o ființă re-creată,
La Cină vei fi invitată.
Că mort ai fost și-ai înviat!
Pierdut erai și Te-a aflat!

*Îndemn duhovnicesc în Duminica Întoarcerii fiului risipitor, 4 februarie 2018

Pagini