arhiepiscop Ioachim

Reintegrarea lui Toma

Înaltpreasfințitul Ioachim

Trupul Tău este acelaşi, mâinile purtând stigmate,
Însă ai intrat în casă prin ușile încuiate!?...”
Domnul, văzându-i credința şi spontana convertire,
A reintegrat pe Toma dând a zecea fericire:

"Fericit fii, astăzi, Toma, c-ai văzut şi ai crezut!
Dar mai ferice-or fi cei care vor crede, dar n-au văzut!"
Exclamația lui Toma, cu-acest precept minunat,
E de veacuri argumentul că Hristos a înviat!

Vinerea pătimirilor şi Simon din Cirene

Înaltpreasfințitul Ioachim

Când El cădea adesea sub greaua Lui povară,
Soldaţi-I dădeau palme şi vorbe de ocară.
Şi cum din nou căzuse şi nu s-a ridicat, 
El fu lovit amarnic c-un bici, de un soldat.
 

Simţind aspra durere, Iisus porneşte iar,
Săltând din nou povara pe umeri, spre calvar.
În ultima-I sforţare, trei paşi mai izbuteşte.
Oftează, se-ncordează şi iar se prăbuşeşte.
 

Osana

Înaltpreasfințitul Ioachim

Floriile

În Păresimi, prin Iisus, am pus mereu accent
Pe post, pe rugă și virtuți, trăind frumos, cât mai decent.
Dar drumul nostru cu Hristos va trece prin calvar.
Rămâneți toți să bem cu El și noi acest pahar.

Priviți, Hristos, stând pe asin, deja El a plecat,
Că mare parte din popor, îl vrea ca împarat.
Pornirăm toți cântând în cor, angelic Osana...!
Unii pun crengi de palmieri și flori, pe calea Sa.
 

Să fim cu toții împreună-purtători ai vieții

Înaltpreasfințitul Ioachim

Și nouă ni se adresează astăzi Arhanghelul Gavriil! Căci fiecare generație de mame poartă în ea viața, iar copiii născuți poartă în ei imaginea cerului și posibilitatea schimbării la față a lumii, ei sunt generația care poate schimba lumea; și ei, copiii de astăzi, ca și Pruncul Emanuel, pot să aducă pacea în lume, dreptatea, siguranța, speranța, bucuria.

Evanghelismos

Înaltpreasfințitul Ioachim

Gabriel arhistrategul,
Cu un crin frumos din Rai,
Se prezintă la fecioară,
Din partea lui Adonai.

"Bucură-te, el rosteşte,"
Cu o voce, tandră, calmă,
"Te-a ales pe tine Domnul
Să fii Fiului Său mamă."

Înspăimântată fecioara
De acest anunț sublim,
"Nu se poate!" zise dânsa
"Ce-i acest cuvânt străin?!".

"Duhul Sfânt din veci cu Tatăl
Va coborî peste tine,
Iar prin Fiul ce se naşte
Altă-mpărăție vine.

Inimă de mamă*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Cine a făcut oceanul, marea, râul și izvorul?
Și pentru peștii din ape, Cine este creatorul?

Văd în jur multă verdeață, flori frumoase și grădini,
Munți acoperiți de codri, cu tot felul de jivini,

Câmpii cu lanuri bogate și tot soiul de legume,
Încât nimeni nu le știe să le spună clar pe nume.
Am aflat că și pământul ascunde în sânul său
Tot felul de pietre scumpe, gaze, aur, minereu.

Începe postul

Înaltpreasfințitul Ioachim

Debarasează-te de viața ta frivolă
Și scaldă-ți chipul în lumina Lui,
Scriptura și părinții să-ți fie ca busolă,
Că altă cale către ceruri nu-i.

 

Când arșița pustiului te înfioară,
Iar deznădejdea credința îți strivește
Tu, roagă-te fierbinte, bunăoară,
Că harul necreat te întărește.

 

Hai, ia-ți povara păcatelor făcute
Lui azazel, o poartă departe, în pustie.
Revin-o iar la Paști, cu împliniri plăcute,
Și vei primi pe Domnul în Sfânta Liturghie.

Părintele Arhim. Arsenie VOAIDEȘ a trecut la Domnul

16 Februarie 2018
Înaltpreasfințitul Ioachim

Tăicuța Arsenie a plecat într-o tăcere neobișnuită, el, cel căruia îi plăcea să fie înconjurat de oameni; el, cel căruia îi plăcea să fie în mijlocul mulțimilor și să-L facă prezent pe Hristos tuturor! El, cel care a ctitorit biserici în sate și cătune uitate de lume și catedrale în sufletele oamenilor. El, care s-a dăruit pe sine consumându-se pentru toți ca o lumânare în lumina lui Hristos.

Ziua Z…Ora …H...*

Înaltpreasfințitul Ioachim

„Voi, cei buni, curați și vrednici, cinstitori de Dumnezeu,
Veniți..., primiți moștenirea lăsată de Tatăl Meu!
Căci în lumea efemeră în care M-am micșorat,
Când n-am avut de mâncare, din iubire, voi Mi-ați dat.

Iar când setea și arșița în pustiu Mă toropeau,
Ați scos apă din fântână din care Mi-ați dat să beau.
Precum știți, în lumea voastră, am fost străin pe pământ,
Dar Mi-ați dat, pentru trei zile, un locușor de mormânt.

Parabola celor doi frați

Înaltpreasfințitul Ioachim

Un tată unic și veșnic avea doi fii diferiți,
Ce-i crescuse în iubire, harnici, pașnici și cuminți.
Într-o zi mezinul casei, îi zice tatălui său:
„Tată, dă-mi ce mi se cade, parte din avutul Tău.”

Respectându-i libertatea, tatăl, fără șovăire,
Îi dă parte din averea lăsată drept moștenire.
Junele, luându-și darul, uitând iubirea de tată,
A plecat fără să spună într-o țară-ndepărtată.

Aritmetică divină (1+1=1)*

Înaltpreasfințitul Ioachim

„Îți mulțumesc, o, Doamne sfinte, că eu nu sunt ca toți ceilalți,
Avari, nedrepți, ca acest vameș, sau ca atâția desfrânați.
Postesc corect, cum spune Legea, de două ori pe săptămână;
La templu, plătesc zeciuiala, că nu am inimă hapsână.”
 

În spate, după un pilastru, smeritul vameș se ruga,
Bătându-și pieptul cu putere, și-n sinea lui așa spunea:
„O, Doamne sfinte, fie-ți milă de robul Tău cel păcătos!
Îmi iartă mie tot păcatul și-mi spală sufletul slinos!”
 

Pagini