vindecare

Puterea credinței

Înaltpreasfințitul Ioachim

După ce a coborât de pe Tabor, Iisus a ajuns în mijlocul mulțimii agitate care Îl aștepta la poalele muntelui. La puțin timp după aceea, un bărbat cu chipul ars de soarele deșertului Galileei se precipită la picioarele lui Hristos, implorându-L: „Doamne, miluieşte pe fiul meu că este lunatic şi pătimeşte rău” (Matei 17, 15). Nefericitul tată descrie toate suferințele pe care le are de îndurat fiul său. După ce îl ascultă, Iisus exclamă: „O, neam necredincios şi îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? Aduceţi-l aici la Mine” (Matei 17, 17).

Credința – condiția primordială pentru împlinirea unei minuni*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Cei doi orbi, deși nu-L puteau vedea pe Hristos, au auzit că unul dintre ai lor face mari minuni, așa că au hotărât să plece în căutarea Lui, pentru a-L întâlni și a-și încerca astfel ultima șansă. Poate că au rugat pe cineva să îi ducă la El, când au auzit că Marele-Taumaturg trece prin părțile lor. Și iată că mulțimea, care Îl însoțea mereu pe Iisus, se face auzită. Orbii încep să strige: „Miluiește-ne pe noi, Fiule al lui David!” (Matei, 9, 27). Când Iisus intră în casă, orbii se apropie de El și Iisus le spune: „Credeți că pot să fac Eu aceasta?

Capernaum și Calcedon

Înaltpreasfințitul Ioachim

„Miluieşte-ne, Doamne, fiul lui David,
Redă-ne vederea, te rugăm fervid”.
Iisus nu-i ascultă, şi-n casă intrând
L-au urmat şi orbii, tot mereu strigând.

Dacă toţi văzură multa stăruinţă,
Hristos îi întreabă, cu bunăvoinţă:
„Aveţi voi credinţa că pot vindeca?”
Amândoi strigară, cu putere: „Da”!

„De aveţi credinţă fără de tăgadă,
Fie voia voastră, ochii voştri vadă!”
Apoi porunceşte: „Fiţi cât mai discreţi
Să nu ştie nimeni prin Cine vedeţi!”

„Îndrăznește, fiule! Iertate sunt păcatele tale!”

Înaltpreasfințitul Ioachim

Când Hristos a zis slăbănogului „Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale” (Matei 9, 2), aceste cuvinte au născut rumoare în rândul „teologilor” Legii Vechiului Testament, în înţelegerea cărora aceasta echivala cu o ofensă adusă lui Dumnezeu (Matei 9, 3). De fapt, refuzul cărturarilor de a recunoaşte în Iisus pe Fiul lui Dumnezeu (Ioan 19, 7) a determinat omorârea Lui prin răstignire (Ioan 19, 16).

Să ne lăsăm vindecați de Cuvântul lui Dumnezeu

Înaltpreasfințitul Ioachim

Evanghelia de astăzi prezintă una dintre aceste minuni săvârșite de către Mântuitorul și relatate în Evanghelia după Matei (8, 28; 9,1), anume vindecarea a doi demonizați din ținutul Gherghesenilor sau al Gadarenilor. După ceilalți evangheliști sinoptici, Luca (8, 26-39) și Marcu (5, 1-20), era doar un demonizat în ținutul acela, iar acest amănunt este relatat probabil pentru a sublinia faptul că pentru unul dintre demonizați suferința posesiunii era mai cruntă, mai morbidă.

Orbiți de păcate să ne așezăm în Lumina lui Hristos

Înaltpreasfințitul Ioachim

Cel născut orb ne arată că putem merge în bătaia luminii, fără să fim scăldați în lumină, că putem fi în miezul unei zile însorite, fără să fim capabili să vedem soarele și nici lucrurile pe care el le luminează, căci însuși simțul văzului este atrofiat, ne aflăm în întuneric, în singurătate și tristețe.

A fi orb este cu siguranță o experiență traumatizantă pentru orice om, dar tot așa este și cel prizonier în tenebrele păcatelor.

Scăldătoarea Vitezda – cristelnița botezului

Înaltpreasfințitul Ioachim

În această pericopă evanghelică de la Sfântul Ioan capitolul 5, versetele de la 1 la 15, unde se vorbește despre vindecarea slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda putem regăsi un sens care ne amintește de sărbătoarea pascală și pnevmatică din Taina Botezului. Evenimentul relatat, la care se face referire în această duminică, se petrece la scăldătoarea Vitezda, care amintește de apele baptismale și prefigurează, cu trăsăturile sale distinctive, cristelnița botezului fiecăruia dintre noi.

Să căutăm la Hristos iertare și vindecare*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Suntem în cea de a doua duminică a Postului Mare, când Părinții Bisericii au stabilit să citim o pericopă evanghelică (Marcu 2, 1-12) ce nu pare a avea vreo legătură  cu postul. Este vorba despre vindecarea paraliticului din Capernaum. Iisus îi iartă păcatele, iar când cărturarii se minunează că altcineva decât Dumnezeu îndrăznea să acorde iertarea păcatelor, Hristos le răspunde: „Ce este mai uşor a zice slăbănogului: Iertate îţi sunt păcatele, sau a zice: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă?

Pagini