Mănăstiri

Mănăstirea „Sf. Ierarh Nicolae” Parincea

Pe traseul Bacău-Parincea, înainte de bifurcaţia drumului spre Ungureni, privind spre stânga, pe un frumos platou, apare aşezarea monahală înfiinţată în anul 1991 prin strădania a două chipuri monahale. Evlampia Corciu şi Mihail Valea, iniţiatorii acestei ctitorii, fuseseră acum 50 de ani în urmă, alungaţi din mănăstirile de metanie prin decretul comunist din 1959. Au revenit aproape de locurile lor natale şi, împreună cu monahia Filoteea Costea, au pornit primele zidiri.

Mănăstirea „Înălțarea Domnului” Măgura Ocnei

Aşezată pe un pinten muntos ce străjuieşte oraşul Tg. Ocna, apare într-o primă atestare documentară ce aminteşte de construcţia schitului din lemn la 1653. Între ctitorii donatori apare Salomia, fiica lui Constantin Donose din Dărmăneşti. În 1757 este amintit ca metoc al Aşezământului spitalicesc „Sf. Spiridon” din Iaşi, având biserică din lemn, cu hramul „Sf. Gheorghe”, reconstruită în 1742. În 1803 a fost reclădit din piatră, primind al treilea hram „Buna Vestire”, funcţionând ca locaş de cult până în 1964 când, sub comunişti, a fost demolat.

Mănăstirea "Sf. Emilian de la Durostorum" Ciolpani

Situată în partea de nord a judeţului Bacău, la aproximativ 30 km de reşedinţă, în apropierea oraşului Buhuşi, mănăstirea Ciolpani este cetatea spirituală, care înalţă pelerinii cu gândul la vechile sihăstrii din munţii Neamţului.

Ea este construită pe locul unui vechi schit întemeiat de suliţaşul Ciolpan pe la anul 1590. În anul 1730 schitul de la Ciolpani, aflat într-o stare avansată de degradare este refăcut de medelnicerul Teodor Cantacuzino, care ridică pe vechea temelie o bisericuţă cu hramul „Sf. Ier. Nicolae”.

Mănăstirea „Sf. Cuv. Antipa Athonitul” Calapodești

Satul Calapodeşti situat în comuna Dealu Morii, judeţul Bacău are o vechime de peste 600 ani. Sătenii ştiu că în preajma anului 1460 domnitorul Moldovei - Stefan Cel Mare - a trecut cu oaste prin acest sat, venind de la Borzesti. A ţinut sfat cu sfetnicii săi şi a împroprietărit cu pământ locuitorii acestei zone. Satul s-a dezvoltat economic şi administrativ, luând fiinţă mai târziu o cazarmă de dorobanţi.

Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” Giurgeni

Satul Giurgeni este situat în partea de sud-est a judeţului Neamţ, pe şoseaua Negreşti-Valea Ursului, ce merge de-a lungul şi pe partea stângă a râului Bârlad, ce are izvoarele aici, în comuna Valea Ursului. Se consideră că un boier, pe nume Giurgiu, a fost întemeietorul satului Giurgeni, drept pentru care îi poartă şi numele.

Mănăstirea Giurgeni, a fost la început schit de călugări, înfiinţat în sec. al XVIII-lea, ca metoc al Episcopiei Romanului.

Pagini