Veșmânt liturgic aparținând Sfântului Ioan Hrisostom, păstrat la Roman

În ziua de 13 noiembrie, Ortodoxia Universală serbează pe Sfântul Ioan Gură de Aur și pe mama sa, Sfânta Antuza. Pentru Arhiepiscopia Romanului și Bacăului această zi are o semnificație deosebită deoarece în patrimoniul spiritual al Centrului eparhial se regăsește un veșmânt de mare preț care a aparținut „celui mai mare exeget al Sfintei Scripturi”.

Inaugurat în anul 1997, Muzeul arhiepiscopiei se află amenajat într-o încăpere de la primul nivel al Turnului-clopotniță ce se continuă în două încăperi alăturate, în latura de nord a corpului de clădiri ce încadrează Catedrala arhiepiscopală „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. În cele trei săli ale muzeului sunt expuse peste 50 de icoane pe lemn, pictate în secolele XVI-XX, vechi veșminte de preoți și de ierarhi, broderii și acoperăminte pentru sfintele vase, realizate între secolul al XVI-lea și al XX-lea, diverse obiecte liturgice, între care amintim potire, discuri, steluțe, cădelnițe, dichere, trichere, cruci de mână și de altar, vechi manuscrise, hărți și tipărituri bisericești datând din secolele XV-XIX, vechi acte, documente, insigne, brevete, medalii comemorative, portrete, fotografii etc.  

În tezaurul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, alături de diverse biecte de patrimoniu ce se regăsesc în acest muzeu, se păstrează un veșmânt liturgic despre care se spune că a aparținut Sfântului Ioan Gură de Aur, acesta fiind considerat cel mai valoros obiect de cult din muzeu. Felonul a atras întotdeauna admirația celor care și-au îndreptat atenția asupra sa. Păstrat cu mare cinste în acest muzeu, având în vedere personalitatea marelui ierarh al Bisericii universale care a purtat această podoabă, „felonul Sfântului Ioan Gură de Aur” este un polistavrion căruia i s-a aplicat ulterior, pe mijlocul spatelui, sus, un mic medalion brodat ce reprezintă pe Iisus Hristos Pantocrator, binecuvântând. Veșmântul se prezintă ca o mantie ce se închide în față cu nasturi aurii începând de la piept și până la poale. Pe fondul țesăturii apar cruci rectangulare lucrate în fir de aur și mătase galbenă de unde și denumirea de „polistavrion”.

Potrivit tradiției, acest felon ar fi fost trimis de la Constantinopol, în Moldova, prin sec. al XV-lea. Cea dintâi mențiune referitoare la acest veșmânt datează din anul 1653, cu prilejul vizitei patriarhului Macarie al Antiohiei în Moldova. Însoțitorul acestuia, diaconul Paul din Alep, consemna în jurnalul său, publicat în secolul al XIX-lea de B. P. Hașdeu, că în ziua de 13 noiembrie 1653, la sărbătoarea Sf. Ioan Gură de Aur, episcopul Romanului (Anastasie) s-a îmbrăcat cu felonul Sf. Ioan Gură de Aur, zis „polistavrion”, așa cum îl îmbrăca în fiecare an la ziua serbării sfântului: „Aici (la Roman) am asistat la sărbătoarea lui Chrysostomu pe 13 noiembrie, la care se adună multu poporu. Episcopul locului (Anastasie, 1644-1658) fu înveșmântat în felonul lui Ioan Chrysostomu precum se ține obiceiu în toți anii la ziua acestui Sfânt. Acelu veșmântu fu trimis în daru de către un patriarh de Constantinopol lui Ștefan cel Bătrân, care îl dete, ca ereditate zisei Episcopii, pentru a fi păstrat în marea Mănăstire a Paraschevei. (Catedrala episcopală)”.

Episcopul Melchisedec Ștefănescu precizează în lucrarea Cronica Romanului (1874), că potrivit tradiției locale, veșmântul ar fi fost trimis, împreună cu alte daruri „de un împărat Paleolog lui Alexandru cel Bun și mitropolitului Iosif (Mușat) al Moldovei”, iar voievodul le-a dăruit bisericii „Sf. Vineri” din Roman, în care era înmormântată mama sa Anastasia. În aceeași lucrare, Melchisedec mai menționează că acest felon „se păstrează până astăzi la Episcopia Romanului…Este așezat într-o cutie sub sticlă pecetluită. Nu s-a păstrat încă nici un document despre originea lui, afară de cele menționate de Paul de Alep…”.

Referindu-se la această piesă de veșmânt, preotul Scarlat Porcescu este de părere că ar fi fost destinată lui Ștefan cel Mare, deoarece acest domn a fost mitizat și tot ce era valoros și vechi îi era atribuit lui.

Bizantinologul Al. Elian consideră ca probabilă aducerea felonului în Moldova în sec. al XV-lea, odată cu alte daruri primite prin călugării care veneau din Sud, în schimbul unor ajutoare oferite de moldoveni. Studiindu-l temeinic, specialiștii vor stabili adevărul istoric referitor la originea acestui felon care acum este păstrat cu evlevie în muzeul Arhiepiscopiei și este expus într-o vitrină securizată pentru a fi văzut de pasionații de istorie.