Anul acesta, slujba Privegherii prilejuite de sărbătorirea hramului istoricei Catedrale a Romanului, închinat ocrotitoarei Eparhiei și a întregii Moldove, a fost săvârșită în Altarul de vară aflat în incinta ansamblului arhitectural eparhial, de soborul preoților din administrația eparhială, sub protia Preasfințitului Părinte Ieronim, invitatul Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim la acest moment de har, în prezența preoților din Protopopiatul Roman și a pelerinilor veniți pentru împreună rugăciune.  

La această sărbătoare, armonia inconfundabilă a sunetelor noilor clopote ale catedralei arhiepiscopale inaugurate liturgic în contextul sărbătoririi hramului s-a împletit cu solemnitatea cântărilor stranei interpretate de membrii Corului Laudamus al Liceului Teologic „Episcop Melchisedec” Roman.

La finalul slujbei de Priveghere, după rostirea icoaselor și condacelor ce alcătuiesc slujba Imnului-Acatist închinat Sfintei Parascheva de către Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, pelerinii prezenți au ascultat cuvântul de învățătură adresat de Preasfințitul Părinte Ieronim care a vorbit despre cinstirea de care se bucură această sfântă în rândul credincioșilor și despre vechimea cultului Sfintei Parascheva în Țara de Jos a Moldovei, în sprijinul acestei realități stând mărturiile istorice referitoare la existența lăcașului de cult actual care a fost ridicat de domnitorul Petru Rareș între anii 1542-1550 pe temelia unei biserici închinate Sfinte Vineri zidite de Petru I Mușat (1391) și de Alexandru cel Bun (1408), dar și prezența unei părticele din sfintele ei moaște lăsate în patrimoniul catedralei de domnitorul Petru Rareș între anii 1541-1546.

De asemenea, Preasfințitul Părinte Ieronim a vorbit despre faptul că venirea sfintelor moaște ale Sfintei Parascheva în Moldova este un răspuns al sfintei la rugăciunile românilor și la rolul major pe care l-au avut voievozii români prin ctitoriile de la locurile sfinte, ea fiind în aceleași timp un simbol al unității panortodoxe:

„Trăim o mare bucurie pentru că aici este sărbătoare și nu este o sărbătoare nouă, ci este o sărbătoare foarte veche. Sfânta Parascheva pe care o cinstim astăzi este o sfântă care și-a manifestat dorința de a veni și de a ocroti țara noastră încă din timpul voievodului Alexandru cel Bun când între darurile pe care le-a primit de la Ioan al V-lea Paleologul (Icoana Maicii Domnului de la Mrea Neamț, Icoana Sfintei Ana de la Mrea Bistrița s-a primit și o părticică din moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, arătând cu câteva sute de ani înainte că această sfântă dorește să vină și să ocrotească poporul nostru. Această părticică din sfintele moaște a avut o călătorie în istorie și a fost ocrotită în această catedrală care încă de la zidirea sa a purtat acest hram. Sfânta Parascheva a simțit chemarea asemenea Sfântului Antonie cel Mare, a părăsit casa părintească și a mers pe urmele fratelui său Eftimie care a fost un tânăr educat și cu viață aleasă ... Datorită credinței și multelor suferințe pe care acest popor din provinciile istorice ale țării le-a trăit de-a lungul veacurilor suferind multe nedreptăți s-a hotărât să vină în țara românească și acest popor, care și-a arătat dragostea și susținerea față de tronul ecumenic pentru ca acesta să supraviețuiască fiind simbolul însuși al spiritualității răsăritene, în urma daniilor și ajutoarelor voievozilor români atât la Muntele Athos, cât și la Patriarhia de Constantinopol, la Patriarhia din Alexandria, la Patriarhia Antiohiei, în toate aceste biserici care au fost cotropite și persecutate, unde clerul și poporul au suferit, iată Sfânta Parascheva a venit să împlinească dragostea românilor și sfintele ei moaște au venit în România în timpul binecredinciosului voievod Vasile Lupu. Moaștele Sfintei sunt un punct de unitate și nu de divergență, de aceea sfinții ne unesc pe toți și ne cheamă necontenit să urmăm viața lor, să urmăm credința lor știind că Dumnezeu lucrează prin ei ca prin niște izvoare ale harului, căci ei s-au învrednicit în viața aceasta de har peste har și de aceea ei sunt rugători ai noștri în ceruri, ocrotitori și ajutători”.

La finalul cuvântului adresat pelerinilor de Preasfințitul Părinte Ieronim, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, în semn de mulțumire și prețuire, a oferit ierarhului invitat un engolpion a cărui icoană o înfățișează pe Sfânta Cuvioasă Parascheva în ipostaza de împărăteasă, așa cum este ea zugrăvită în desfășurătorul iconografic de secol XVI din pridvorul chivotului mușatin.

Totodată, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a amintit în cuvântul său faptul că a fost tuns în monahism și și-a început viața monahală la Mrea Bistrița, în aceeași obște monahală în care s-a ostenit și Episcopul Ieronim, iar după o scurtă trecere în revistă a realizărilor pastorale ale Episcopului Ieronim, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre faptele ctitorilor Catedralei arhiepiscopale care au avut un rol determinant în stabilirea unității statale și a identității religioase a creștinilor din Moldova, dar și despre responsabilitatea păstrării și continuității acestor valori:

„Cultul Sfintei Parascheva s-a statornicit în cetatea voievodală a Romanului și în întreaga eparhie care neîntrerupt, de 600 de ani, prin șirul celor 77 de ierarhi, a avut în cinstire această cuvioasă și au păstrat acest hram până în zilele noastre, iar noi avem datoria de a adăuga cărămida rânduită nouă de providență la edificiul spiritualității înaintașilor. Alexandru cel Bun, care își doarme somnul de veci la Mrea Bistrița din 1432, este cel care a stabilit unitatea statală a Moldovei și identitatea ei religioasă, a stabilit autonomia statală și a înființat Episcopia Romanului. El este ctitorul Mănăstirii Bistrița, alături de domnița Ana. Pentru pelerinii care cinstesc pe Sfânta Parascheva, icoana sfintei și fragmentul din sfintele ei moaște îi determină să fie statornici în credință și mărturisitori ai binelui pe care Dumnezeu l-a făcut în viața lor”.

La finalul evenimentului, la propunerea preacuviosului părinte arhimandrit Pimen Costea, vicar administrativ, preotul Cătălin Gheorghiță Crețu, paroh la Parohia „Sfântul Nicolae” Roman și administrator în cadrul Fundației „Episcop Melchisedec” a fost hirotesit de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim în treapta de iconom stavrofor.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul Laudamus al Liceului Teologic „Episcop Melchisedec” Roman.