Prezență arhierească la hramul Mănăstirii Giurgeni

8 Septembrie 2019

Duminică, 8 septembrie, în ziua de prăznuire a Nașterii Maicii Domnului, pelerini din cele mai îndepărtate colțuri ale țării şi-au îndreptat paşii către Mănăstirea Giurgeni, pentru a trăi bucuria serbării hramului acestui așezământ monahal. La acest mare praznic, împărtășind bucuria sutelor de credincioși, a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, care a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu un numeros sobor de preoți și diaconi.

În această zi binecuvântată de hram, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de un sobor de preoți și diaconi sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, în prezența a câteva sute de credincioși veniți aici din cele mai îndepărtate colțuri ale țării pentru a primi binecuvântare de la Ierarhul locului și a mulțumi Maicii Domnului - ocrotitoarea acestei vechi lavre monahale, a cărei icoană făcătoare de minuni a adus bucurie și mângâiere în sufletele multor credincioși de-a lungul timpului.

Înainte de a săvârși Sfânta Liturghie, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a adresat un cuvânt de învățătură pelerinilor, îndemnându-i să înțeleagă semnificațiile profunde ale lucrării acestei taine în viața omului:

Sfânta Liturghie este taina tainelor și vă invit părintește să o trăiți în toată dimensiunea ei sacră, liturgică și mistagogică și dacă reușiți să pătrundeți sensul profund al Liturghiei Euharistice atunci veți prelungi Liturghia dincolo de Liturghie și veți merge la casele voastre și veți săvârși taina fratelui, care este taina a opta și cea mai importantă liturghie pe care o putem săvârși.

În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a înălțat rugăciuni de pomenire pentru părintele Antonie Jeflea, fostul stareț al mănăstirii și duhovnicul multor creștini din Moldova, care a trecut în veșnicie în data de 18 februarie 2018, și al cărui trup se odihnește în mormântul pregătit alături de Altarul bisericii mănăstirii. Tot în cadrul liturgic, părintele Efrem, slujitor în obștea Mănăstirii Giurgeni, a fost hirotesit protosinghel, iar părintele arhidiacon Prisecariu Marius Gheorghiță a fost hirotonit preot pe seama Catedralei Arhiepiscopale.

În cuvântul de învățătură adresat pelerinilor la sfârșitul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre Maica Domnului - ocrotitoarea Mănăstirii Giurgeni, despre calitatea ei de mijlocitoare către Dumnezeu și de ocrotitoare față de întreg neamul românesc:

Suntem în ziua Nașterii Maicii Domnului, în această Grădina a Maicii Domnului care este Mănăstirea Giurgeni. Credem că cei care au venit de departe și au umplut astăzi această grădină, vor merge la casele lor și vor uda cu lacrimi semințele credinței, devenind hrană spirituală pentru membrii familiilor lor. Timpul este asemuit cu un fir care iese din caerul vremii și se deapănă pe ghemul veșniciei. Să răscumpărăm timpul, să nu pierdem timpul îndumnezeirii. Să ocrotim familia pe care Dumnezeu a binecuvântat-o și să păstrăm valorile spirituale ale neamului.

Frățiile voastre ați venit să împodobiți sărbătoarea aceasta a Nașterii Maicii Domnului, dar mai curând pentru a înconjura icoana ei care face aici atâtea minuni și are ochi milostivi și inimă iubitoare făță de întreg neamul românesc, are gură să vorbească fiecăruia în șoapta inimii, un cuvânt care să îl ajute pe cel care se roagă cu credință și exprimă prin cuvintele lui simple ca Maica Domnului să vorbească în locul lui și să ceară de la Dumnezeu ceea ce este necesar pentru binele personal și binele obștesc. Totodată, Maica Domnului are mână milostivă și dă fiecăruia ceea ce este necesar în perspectiva mântuirii personale și a obștii creștinești de pretutindeni.

Totodată, Înaltpreasfinția Sa a mulțumit obștii mănăstirii Giurgeni pentru organizarea frumoasă a hramului, preoților din sobor și pelerinilor care au participat la slujbă, mulți dintre ei veniți din cele mai îndepărtate colțuri ale țării sau chiar din străinătate:

Nu în ultimul rând vă mulțumim dumneavoastră, iubiți credincioși, care ați venit de pretutindeni. Românii noștri se regăsesc pe toate meridianele pământului, dar, din când în când, se întorc la casele lor, la părinții lor care sun în viață sau sunt ocrotiți de cruce sub glia străbună care este înțesată de oasele martirilor credinței și de sângele străbunilor. Duceți mesajul nostru celor de departe și spuneți cât bine va făcut vouă Dumnezeu aici, la Giurgeni, în fața icoanei Maicii Domnului făcătoare de mununi și în fața Maicii Domnului, care este prezentă în chip nevăzut și revarsă în sufletele noastre binefacerile lui Dumnezeu.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele protosinghel Nicolae Dănilă, starețul Mănăstirii Giurgeni, a mulțumit pentru binecuvântare Ierarhului, care de-a lungul a 19 ani a fost prezent de fiecare dată la hramul acestei mănăstiri, preoților slujitori pentru împreună liturghisire, dar și pelerinilor prezenți pentru osteneală și dăruire.

Toți credincioșii care au venit la această sarbătoare au avut bucuria de a-și manifesta evlavia și de a se închina icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, iar la final au primit prinoase binecuvântate și o masă caldă.

Repere istorice:

Mănăstirea Giurgeni a fost la început schit de călugări, înfiinţat în sec. al XVIII-lea, ca metoc al Episcopiei Romanului. Boierul Giurgiu, care era un om cu dare de mână şi foarte credincios, a dăruit o bucată din livada sa unor călugări spre a construi un mic schit.

Călugării au construit mai întâi o mică bisericuţă din lemn şi câteva chilii. Fiind foarte milostiv, boierul Giurgiu lasă argaţii săi să ajute şi călugării din schit la muncile lor agricole. Unii dintre argaţi chiar s-au stabilit în jurul schitului şi şi-au făcut case. Aşa au apărut Giurgenii Boireşti şi mai apoi Giurgenii Mănăstireşti.

În anul 1809 se atestă existenţa schitului Giurgeni, care făcea parte din ţinutul Romanului, alături de alte schituri ale Episcopiei. Către jumătatea sec. XIX-lea, schitul a fost transformat în schit de maici şi apoi în mănăstire de maici. În 1928, mănăstirea a fost reparată, sub conducerea maicii Xenia Sion, iar în 1936 avea statut de mănăstire. Biserica actuală a fost construită în 1833 din caramidă, pe temelie de piatră, în formă de cruce şi are ziduri groase.

Altarul este luminat la est de o fereastră, naosul are abside puţin adânci, dar foarte largi, delimitat de pronaos cu doi stâlpi puternici marginali, pe ei sprijinindu-se arcada bolţii. Catapeteasma este din lemn de stejar şi tei, sculptată în atelierele Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, din Bucureşti, în anul 1955, având o valoare artistică deosebită, ca şi pictura tot din acelaşi an.

Printre obiectele de valoare se pot enumera: un epitaf din 1903 aprilie 21, donat de Domnul Mharzili - consilier al ţarului Rusiei din acea vreme, diferite icoane praznicale şi unele obiecte de cult (potire, cădelniţe, crucifixe). Decretul 410 din 1959 a forţat pe cei de aici să plece la alte mănăstiri sau să se retragă în lume, casele maicilor rămânând în paragină. În 1965 biserica a devenit filie a Parohiei Linseşti, comuna Oniceni. În luna aprilie 1993, un grup de credincioşi a înaintat către Episcopia Romanului o cerere de redeschidere a Mănăstirii Giurgeni.

La 1 iulie 1995, a fost trimis aici ca preot slujitor părintele Antonie Jeflea (fost secretar al mănăstirii Cetăţuia - Iaşi), numit apoi stareţ cu data de 1 noiembrie 2000. Astăzi mănăstirea are un număr de 10 vieţuitori. Din anul 1995 s-au început lucrările de restaurare şi reconstrucţie a mănăstirii. S-a făcut un proiect de construire a unei noi biserici şi a unui nou complex mănăstiresc pe platoul deja pregătit în vecinătatea actualei biserici. Din luna aprilie a anului 2018, părintele protosinghel Nicolae Dănilă a fost numit de Înaltpreasfințitul Părinte Iaochim stareț al acestei obști monahale.

(BGV)

Citește mai multe articole despre: Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, mănăstirea Giurgeni