Episcopul Melchisedec omagiat la Biblioteca Municipală din Roman

14 Mai 2019

În după-amiaza zilei de marți, 14 mai 2018, începând cu ora 17.00, Biblioteca „George Radu Melidon” din Roman a găzduit conferința „Episcopul Melchisedec și satul românesc” organizată de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului în contextul manifestărilor cultural-religioase cunoscute sub denumirea de Zilele „Episcop Melchisedec Ștefănescu”, ajunse anul aceasta la a XIX-a ediție.

Marți, 14 mai, în cea de-a doua zi a manifestărilor cultural-religioase dedicate ierarhului Melchisedec Ștefănescu și cunoscute sub denumirea de Zilele „Episcop Melchisedec Ștefănescu”, ajunse anul acesta la a XIX-a ediție, Biblioteca „George Radu Melidon” a găzduit conferința „Episcopul Melchisedec și satul românesc” cu prilejul împlinirii a 127 de ani de la nașterea în ceruri a celui mai luminat episcop al românilor.

La eveniment au participat oameni de cultură romașcani preocupați de istoria locală și de rolul pe care Melchisedec Ștefănescu l-a avut în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Mai întâi a fost adresat cuvântul de bun venit de către doamna director al Bibliotecii Municipale, Panaite Cristina, în calitate de gazdă, apoi, domnul primar Lucian Micu a transmis celor prezenți un mesaj cu prilejul acestui eveniment, amintind faptul că el deschide de fapt manifestările prilejuite de Zilele Romanului.

Părintele Valentin Băltoi, consilier eparhial, moderatorul acestui eveniment, a prezentat motivația organizării conferinței „Episcopul Melchisedec și satul românesc” în contextul larg al hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a declara anul 2019 ca fiind Anul omagial al satului românesc, a făcut retrospectiva celor 19 ediții oraganizate la initiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, apoi a prezentat publicului pe cei trei conferențiari: părintele arhimandrit Pimen Costea, vicar eparhial, părintele Nicolae Hurjui și domnul profesor Constantin Adamovici.

Seria comunicărilor a fost deschisă de părintele Nicolae Hurjui care a vorbit despre comunitatea satului românesc ce a avut în mijlocul vieții ei spirituale Biserica și rugăciunea. Marile evenimente din viața omului, nașterea, căsătoria și moartea aveau în miezul lor prezența lui Dumnezeu, iar cărțile de cult, Evanghelia, Ceaslovul, Psaltirea erau purtătoare de sfințenie. În acest univers, preotul nu îndeplinea doar rolul de rugător și mijlocitor în duminici și sărbători, ci era și învățător, părinte, gospodar, medic sau sfătuitor. Acest lucru poate fi lesne înțeles din însemnările de pe marginea cărților de ritual, pe care  preoții le-au lăsat posterității, ca niște fărâme de gând ce poartă în ele realitatea imediată, secvențe de imagini ale satului imortalizate pe cărți de rugăciune din dorința de a arăta că viața cotidiană a țăranului și viața bisericii sunt împletite într-un tot unitar. Cele câteva zeci de texte aduse în atenția publicului au scos în evidență valoarea cărții și rolul ei în viața comunității rurale de secol XIX.

La rândul său, domnul profesor Constantin Adamovici, un mare iubitor de istorie nemțeană și admirator al marilor spirite care au cristalizat ideea de Ortodoxie locală, a relatat opiniile domniei sale referitoare la perioada copilăriei ierarhului Melchisedec, perioadă care de cele mai multe ori este subliniată sumar de biografii săi. Nu au lipsit din cuvântul său aspecte referitoare la educația primită de Melchisedec (Mihail) Ștefănescu în familie, tradiția preoțească a neamului din care acesta făcea parte, anii petrecuți în școala de la Biserica „Sf. Trei Ierarhi” din Piatra Neamț, înclinația spre citit și studiu a copilului Mihail încă de la o vârstă fragedă, toate acestea susținute de numeroase trimiteri la nume rezonante ale personalităților care s-au preocupat de viața și opera ilustrului ierarh Melchisedec.

Seria comunicărilor a fost încheiată de părintele arhimandrit Pimen Costea care a subliniat în cuvântul său aspecte referitoare la formarea intelectuală a preoților din timpul lui Melchisedec, influența culturii europene asupra vieții spirituale a românilor, reflectată în vestimentație și obiceiuri cotidiene, dialectica dintre tradițional și european, înstrăinarea țăranilor de valorile religioase și tradiționale.

Tema satului româneasc a fost permanent în atenție lui Melchisedec. A avut grijă ca vlăstarele satului să nu trăiască oricum, ci să deprindă încă din fragedă pruncie cuvântul scris, să învețe a citi, a socoti și să învețe a crede și a trăi în Dumnezeu. Toate încercările copilului Melchisedec de a descoperi buchia cărții nu au fost deloc întâmplătoare. În timp s-a văzut aplecarea lui spre studiu. De acea mai târziu el a făcut demersuri pentru ca școala de la sat, dezvoltată în pridvorul bisericii, să beneficieze de unele favoruri ale comunității în așa fel încât comunitatea să susțină această instituție rurală, slab reprezentată la vremea aceea, dar pe care el și-o dorea într-o altă manieră funcțională…... Învățătorii din mediul clerical, care funcționau pe lângă biserică, făceau parte din așa numitele școli catehetice, pe aceștia Melchisedec și-i dorea să fie de o altă factură intelectuală….. Atunci când curentele culturii europene și-au făcut apariția în mediul rural românesc, populația s-a confuntat cu o reală provocare, reflectată în corespondența ierarhului cu Ion Ionescu de la Brad, care vedea în aceste influențe un sacrilegiu asupra naționalismului și românismului, materializat în limitarea și denaturarea ținutei vestimentare, românii arătând că sunt influențabili, renunțând cu ușurință la tradițional.

La finalul întâlnirii, gazda evenimentului a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim pentru binecuvântare, conferențiarilor, dar și romașcanilor prezenți, invitându-i să participe la evenimentele ce vor fi organizate în cadrul manifestării Zilelel „Episcop Melchisedec Ștefănescu” și în zilele următoare.

                                                                                                                ***

Începând cu anul 2000, la inițiativa IPS Ioachim au debutat o serie de manifestări cultural-religioase cunoscute sub denumirea generică de Zilele „Episcop Melchisedec Ștefănescu” și care nu exprimă altceva decât forma concretă în care Eparhia Romanului și Bacăului înțelege să-și arate recunoștința față de patrimoniul spiritual pe care acest ierarh nepereche l-a lăsat moștenire mușatinilor.

Anual, Centrul eparhial de la Roman desfășoară în perioada 13-16 mai, numeroase manifestări cultural-religioase care evidențiază diverse aspecte ale vieții și activității ilustrului ierarh, fără ca prin aceasta să se epuizeze universul preocupărilor sale. Acest lucru reliefează faptul că gândirea lui Melchisedec este actuală și, de asemenea, că a fost un ierarh vizionar.

Rezonând cu inițiativa Patriarhiei Române de a stabili o tematică a activităților în conformitate cu anii comemorativi și omagiali, Eparhia Romanului și Bacăului identifică anual noi direcții de abordare a universului melchisedechian. Anul acesta, numit de Patriarhia Română Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari), tema abordată în cadrul celei de-a XIX-a ediții a Zilelor „Episcop Melchisedec Ștefănescu” se intitulează generic „Episcopul Melchisedec și satul românesc”, încercându-se prin aceasta recuperarea imaginii satului din timpul ierarhului Melchisedec, preocupările clerului, școala satului sau deprinderea cetitului de către fiii neamului.

(BGV)

 

Citește mai multe articole despre: Zilelel Episcop Melchisedec Ștefănecu ediția a XIX-a