Ziua Armatei României serbată la Bacău

Ziua Armatei României a fost sărbătorită în acest An Centenar, în Parcul Catedralei din municipiul Bacău, ora 12.00, unde a fost organizat un ceremonial militar și religios, urmat de depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori. Cu această ocazie a fost sfințită Crucea pe locul unde va fi amplasat viitorul Monument al Eroilor Neamului. La eveniment au participat militari activi și în rezervă sau retragere, reprezentanții autorităților locale și județene,reprezentanți ai poliției și bisericii. Delegați, la acest măreț eveniment, din partea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, au fost părintele protopop Costică Busuioc și părintele Daniel Ionel Marari, inspector eparhial în cadrul sectorului Cultural al Administrației Eparhiale de la Roman.

În cadrul evenimentului cu caracter istoric și național au fot transmise mesajele din partea oficialităților central și locale. Părintele protopop de Bacău, alături de un sobor de preoți a oficiat o slujbă specială de sfințire a locului pe care se va construi o troiță în cinstea eroilor neamului în Parcul Catedralei din Bacău. La finalul slujbei acesta a transmis mesajul Înaltpreasfințitului Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, la ziua Armatei.

Spre seara aceleiași zile conducerea municipiului Bacău în colaborare cu Garnizoana Bacău, Instituția Prefectului și Consiliul Județean, a susținut și ceremonialul militar de retragere cu torțe, ce s-a desfășurat pe traseul: statuia lui Ștefan cel Mare- Cimitirul Central Bacău. Deplasarea gărzii de onoare purtătoare de torțe a avut loc pe marșul “Retragerea”, iar pe parcursul traseului, militarii au interpretat vocal, acompaniați de muzica militară, marșurile: “Treceți batalioane române Carpații” și “Drum bun”.

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Data 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia hortisto-fascistă, care s-a obţinut prin lupta a peste 525.000 de militari angajaţi în luptă între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.

Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală. „Ajunse la frontiera din 1940, diviziile noastre sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germano-maghiare'', menţiona comunicatul Marelui Stat Major din data de 25 octombrie 1944.

Prima acţiune de luptă a Armatei Române în afara graniţelor naţionale, de după 1990, a început la 8 martie 1996, alături de contingente ale armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţii din Bosnia-Herţegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În 2000, Armata Română a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel companie.(pr. D.I.M)