Liturghie arhierească în Duminica Iertării, la Roman

Astăzi, 10 martie, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, Înatpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală din Roman.

Cea de-a patra duminică pregătitoare intrării în Sfântul și Marele Post al Pătimirilor Domnului nostru Iisus Hristos a adunat mulțime de credincioși în stăvechiul chivot mușatin închinat Sfintei Cuivoase Parascheva, la Roman. Sub protia Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, soborul preoților Catedralei a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Litughie înălțând rugăciuni în această ultimă zi de duminică premergătoare Postului Mare. Cunoscută în tradiția liturgică a Ortodoxiei universale și ca Duminica Iertării, această  zi a așezat spre meditație credincioșilor textul evangheliei (Matei 6, 14-21) care vorbește despre iertare, despre săvârșirea nevoințelor specifice postului întru ascuns și despre împlinirea faptelor milei creștine, ca virtuți care pot călăuzi și însoți pe creștin de-a lungul călătoriei spirituale spre Slăvitul Praznic al Învierii. Acest triptic al virtuților pregătește sufletul creștinului pentru înțelegerea și asumarea nevoințelor în această perioadă de timp în care suntem îndemnați să urcăm spre Înviere, pășind pe treptele nevoinței spirituale.

În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a vorbit despre rolul pregătitor al duminicilor premergătoare Postului Mare:

Cele patru duminici premergătoare Postului Mare ne-au pregătit duhovnicește pentru asumarea nevoințelor specifice perioadei ce urmează, vorbindu-ne despre mândrie și smerenie, pocăință și iertare, împlinirea poruncilor evanghelice și judecata lui Dumnezeu, ca și despre roadele neascultării și înstrăinarea de Dumnezeu. Ne-au fost așezate înainte exemple de virtuți și patimi, arătându-ne faptul că viața omului este un șir lung de alegeri, în funcție de care, omul poate rămâne în comuniune de iubire cu Dumnezeu sau în afara acesteia.

Totodată, aducând exemple din istoria Vechiului Testament, Înaltpreasfinței Sa a arătat că perioada de timp de 40 de zile este prin excelență una care îndeamnă la pregătire în vederea primirii a ceva măreț din partea lui Dumnezeu:

Așadar, cifra 40 trimite la lipsa de confort, la încercări, la așteptare, la pocăință, ca pregătire pentru ceva măreț. Toate acestea reprezintă o asceză care așteaptă a fi recompensată. Postul nostru, cele 40 de zile de asceză pentru ce ne pregătesc? Prin Postul Mare ne pregătim pentru Paști, sărbătoarea vieții, a luminii, a triumfului, aniversarea botezului și mântuirii noastre. Postul este, deci, o pregătire pentru a ajunge la înălțimea Celui ce va învia, dar este, în același timp, aniversare a unor mari evenimente trecute și trăire a unei impresionante realități care va să vină. Evenimentele trecute pe care postul ni le amintește sunt: eliberarea din robia egipteană, dar și îngroparea și Învierea Domnului. Realitățile prezente se referă la propria noastră eliberare din forțele răului, prin botez, angajarea noastră în viața creștină, precum Profetul Ilie, iertarea păcatelor noastre după pilda ninivitenilor, reînnoirea vieții noastre, ca după potop, restabilirea legăturii cu Iisus Hristos prin Sfânta Împărtășanie.

Referindu-se la cele 7 săptămâni de post, Ierarhul a subliniat necesitatea de ne revizui modul de a înțelege scara valorilor și de a fi mai atenți cu cei aflați în lipsuri:

Pe parcursul celor șase săptămâni care urmează suntem invitați să ne revizuim scara de valori, modul de a gândi și de a judeca. Cele șase săptămâni binecuvântate vor fi urmate de o săptămână a mântuirii, de Paști. Așadar, în mod concret, timpul postului, timpul mântuirii este un timp al eliberării care se referă: în primul rând, la eliberarea celorlalți, a săracilor care vor fi ajutați din zeciuiala noastră, căci noi vom face selecția între cele ce ne sunt necesare și ni se cuvin, și nevoile imaginare sau inutile; în al doilea rând, postul aduce eliberare pentru cei bogați, care se vor gândi mai mult la cei săraci, privind și regăsind în ei chipul lui Hristos Însuși; și, nu în ultimul rând, eliberarea cuvântului Domnului, Care în cea mai mare parte a timpului rămâne blocat, închis în egoismul și mediocritatea noastră. Cuvântul Domnului rămâne secret, obscur, enigmatic, dar în acest timp binecuvântat al postului el devine transparent pentru cei Care îl ascultă, doar dacă aceștia își supun viața unei analize minuțioase.

În încheiere, Înaltpreasfinția Sa a spus că postul, chiar dacă este o instituție de origine apostolică, se adresează și omului contemporan care trebuie să se angajeze în această asceză cu întreaga sa ființă, oferind totodată câteva exemple prin care acesta ar putea veni în sprijinul aproapelui în această perioadă de timp:

Postul, însă, nu se reduce la ceea ce am reținut noi din tradiție: abținerea de la mâncare, ci trebuie adaptat la vremurile moderne. De exemplu, astăzi, să țin post poate însemna și să refuz să cedez tentației consumeriste, să refuz să pierd timpul pe internet ori cu emisiuni frivole la TV. Post poate însemna ca, atunci când te întorci acasă de la muncă, să nu mai dai drumul la muzică, la radio sau televizor pentru a asigura un fond sonor, ci să creezi un spațiu liniștit, care să îți permită să reflectezi și să contempli Creația lui Dumnezeu. Acesta este un adevărat exercițiu ascetic pentru oamenii zilelor noastre. Cu alte cuvinte, trebuie să ne gândim la post din perspectiva tuturor simțurilor noastre: a gustului,  a ochilor, a auzului etc. Pentru omul modern, postul poate însemna și experierea unor trăiri diferite, sub forma unei varietăți de experiențe provocatoare, cum ar fi: încercarea de a obține un record sportiv, escaladarea unui munte, o plimbare pe mare, sau chiar muncile câmpului, căci toate acestea ne fac conștienți de frumusețea lumii dăruită nouă de Dumnezeu. Experiențele de viață vin să se adauge grijii pentru cei bolnavi, pentru analfabeți și străini, pentru cei săraci, pentru cei afectați de război sau de foame. De asemenea, putem să ne facem utili punându-ne în serviciul Bisericii pentru a face cateheze, pentru a cânta, a ne ruga, pentru a fi în comuniune. Există o multitudine de căi, o infinitate de posibilități pe care viața le pune la dispoziție oamenilor care caută mântuirea și care își asumă această disciplină ascetică pe care o indică Biserica.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de Corala Paraschevi a Catedralei arhiepiscopale.