Cerc pastoral la Parohia Scorţeni din Protopopiatul Moineşti

În cadrul anului omagial 2015 dedicat  „Misiunii parohiei şi mănăstirii azi” şi al „Anului comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii”, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, luni 22 iunie 2015, ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti,  la Parohia Scorţeni, Protopopiatul Moineşti, s-a desfăşurat o frumoasă activitate în cadrul Cercului Pastoral „Sfânta Cuvioasă Parascheva”,  având ca tematică „Preoți de pe Valea Tazlăului, repere intelectuale pentru noi”. 

             Cu acest prilej a avut loc comemorarea vrednicilor păstori de suflete, părintele Neculai Munteanu şi  părintele Ioan Goagă, care au lucrat cu timp şi fără de timp în ogorul Domnului în Parohiile Scorţeni şi Bereşti-Tazlău.

             Întâlnirea a început prin săvârşirea slujbei Utreniei şi apoi a  Sfintei Liturghii de către părintele protoiereu Costel Mareş şi 12 preoţi din Cercul Pastoral „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, răspunsurile la strană fiind date de membrii coralei „Theotokos” a Protopopiatului Moineşti. Parastasul oficiat în timpul Sfintei Liturghii a fost un moment sublim de comuniune în Hristos între preoţii slujitori, predecesorii comemoraţi, dar şi rudele şi enoriaşii care i-au cunoscut pe cei trecuţi la Domnul. Părintele protoiereu a subliniat în cuvântul său adresat celor prezenţi semnificaţia comuniunii Euharistice de la Scorţeni, în cadrul Anului Omagial 2015.

             Pr. Daniel Popa, preot paroh la Parohia Bereşti – Tazlău şi Pr. Costică Ceauşu, preot paroh la Parohia Scorţeni au susţinut două referate despre personalitatea Părintelui Ioan Goagă, respectiv a Părintelui Neculai Munteanu. Pe lângă datele biografice ale celor doi păstori duhovniceşti au fost evidenţiate aspecte ale activității lor pastoral-misionare, dar mai ales culturale, cei doi părinţi evocaţi având multe puncte în comun: ambii au fost colaboratori ai revistei de cultură băcăuană „Ateneul Literar – Cultural”, au ținut corespondenţa cu personalităţi de cultură din perioada interbelică, între care amintim pe George Bacovia, Grigorie Tăbăcaru, George Enescu ş.a. A fost prezentat apoi audienţei volumul de poezii al părintelui Ioan Goagă - „Limanuri de lumină” şi  activitatea publicistică, literară a celor doi păstori.  S-a evidenţiat rolul Părintelui Munteanu în Asociaţia „Oastea Domnului” și implicarea acestuia în educaţia religioasă a tinerei generaţii, el fiind un susţinător în timpul său al Orei de religie.

             Părintele Costică Ceauşu a reliefat apoi rolul Părintelui Neculai Munteanu în construirea lăcaşului de cult din Scorţeni, eforturile făcute în urma cutremurului din 1977 pentru renovarea sfântului lăcaş şi dărnicia şi hărnicia enoriaşilor parohiei care susţin lucrările de restaurare a picturii realizate în 1912 de către marele pictor român Nicolae Tonitza.

            Cât despre Părintele Ioan Goagă, trăsăturile sale duhovniceşti aveau valenţe terapeutice, iar ecourile vocaţiei sale au depăşit cu mult graniţele judeţului. Implicat în campaniile militare din Primul Război Mondial, acesta şi-a manifestat toată viaţa compasiunea pentru cei suferinzi. De numele său se leagă nu numai întreţinerea sfântului lăcaş din Bereşti – Tazlău, dar şi construirea primului lăcaş de cult din Turluianu – filială a parohiei, în 1928  şi renovarea totală a acestuia în 1970.

            Cele două personalităţi evocate rămân în istoria bisericii repere de culturalitate, moralitate  şi spiritualitate, lansând astăzi provocări de dincolo de mormânt păstorilor bisericii, îndemnându-i să fie ample exemple nu numai de buni duhovnici, dar şi de a fi la înălţimea culturii timpului şi de a susţine religia în spaţiul laic (Ora de religie).

             La finalul ativității s-a vizitat Biserica din lemn „Merişor” din Scorţeni – Monument istoric, târnosită în anul 1799, unică în Europa prin stilul arhitectonic. Simplitatea planului exterior, încheierea perfectă a  bârnelor în formă  poliedrică ce acoperă Altarul, Naosul și Pronausul conferă imaginea unei scări pe care Dumnezeu Se coboară parcă în inima smerită a omului.