Avem o mândră țară

Avem o mândră țară, de Dumnezeu iubită,
Cu un popor destoinic, dreptmăritor creștin.
Hotarul ei e Nistru și Dunarea vestită,
Întregul lanț carpatic și Pontul Euxin.

✝IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului

Strămoșii nostri-s dacii, viteji, neînfricați,
Cu Decebal, Scorilo și Deceneu cel sfânt;
Au ferecat cu pieptul cetatea din Carpați,
Ca nimeni să nu rupă o palmă de pământ.

Atunci când veni timpul s-au botezat cu toții,
Primind un nume sacru, acela de creștin
Și-au devenit poporul ce râde-n fața morții,
Iar, după creștinare, el s-a numit român.

De douăzeci de veacuri acest popor puternic
A zămislit tot timpul eroi, martiri și sfinți
Și-n toată existența avu duhul irenic,
Deși a dus războaie cu cei nesăbuiți.

*Imn închinat României și poporului român