Ziua Sâmbetei și Iisus*

Iisus, în vreme-aceea, chiar într-o  zi de  sabat

Cuvântul Vieții-L predica la sinagoga din sat.

După ce sfârși cuvântul încărcat de-nțelepciune

A observat o femeie cu un duh de slăbiciune.

De optsprezece ani săraca nu mai contemplase cerul,

Însă simțea că de-acolo vin mila și-Adevărul.

Dacă Iisus a văzut-o, chemând-o, i-a spus așa:

„Femeie, ești dezlegată de toată povara ta.”

A pus mâna peste dânsa  și îndată s-a-ndreptat,

Iar femeia lung privindu-l mulțumind i s-a-nchinat.

Dacă a văzut aceasta, rabinul bănuitor

A luat cuvântu-ndată și-a grăit către popor:

„Șase zile sunt în care omul trebe să lucreze,

Sâmbăta-i pentru odihnă, tot omul să o serbeze.

Cel ce are trebuință să vină la vindecare

Asta-n cursul săptămânii, nu în zi de sărbătoare.”

Auzind Iisus ce spune acest fariseu fățarnic,

Ia cuvântu-n sinagogă și–l muștruluește-amarnic.

„Fățarnice  fără scrupul, tu, chiar în zi de sabat

Nu duci boul sau asinul  la izvor la adăpat?

Sigur că duci animalul, că e prevăzut în lege,

Îns-a vindeca de boală, de ce este fărdelege?

Oare luând neputința și crucea unei femei

Care lege interzice, chiar de-i ziua sâmbetei?”

Auzind aceste vorbe fariseii au tăcut

Mulțimea era mirată  de ceea ce s-a făcut.

 

*Meditație la Duminica a 27-a după Rusalii