Patriarhia Română

Creștinat, adică unit cu Hristos prin Botez, pe când se forma ca popor nou în istorie, poporul român a purtat în sufletul său în același timp pecetea tainei Crucii și Învierii lui Hristos, trăind ritmic istoria ca pe o Cruce și o Înviere, suferință și speranță, întristare și bucurie. Taina Crucii care se înalță în slava Învierii este înscrisă pe Stema României, ca simbol al dăinuirii noastre și program spiritual al devenirii noastre.

Cu prilejul referendumului, Biserica Ortodoxă Română a împlinit misiunea ei civică şi morală în spațiul public, unde a afirmat şi apărat identitatea şi valoarea familiei ca instituţie umană creată şi binecuvântată de Dumnezeu. În acest sens, mulţumim celor aproape patru milioane de cetăţeni români care au răspuns pozitiv prin participarea lor la vot.

 În cadrul acestei ședințe a Sfântului Sinod au fost luate mai multe hotărâri între care amintim:

Cursul s-a adresat managerilor de servicii sociale din instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale active în domeniul serviciilor. Cei 20 de participanți ai proiectului Erasmus +, manageri de instituții sau servicii sociale din România și Bulgaria, au luat contact cu realitățile sociale ale societății civile, în raport cu exigențele și standardele serviciilor sociale oferite beneficiarilor aflați în dificultate. La această activitate a fost delegat Pr.

Răspunzând la semnalul mai multor unități medicale și centre de transfuzie din țară privind scăderea numărului de donatori din această perioadă, Patriarhia Română reînnoiește apelul său către clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române pentru donare de sânge.

În acest moment nevoia de sânge este acută în multe unităţi medicale, deoarece există intervenții chirurgicale care sunt amânate în spitale din cauza acestei lipse. Astfel, cei care doresc să ajute la rezolvarea acestei crize sunt îndemnați să meargă şi să doneze sânge la centrele de transfuzie cele mai apropiate.

În ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au fost luate următoarele hotărâri:

În continuare, lucrările au fost suspendate, iar comisiile permanente s-au reunit și au întocmit referate. Acestea au fost prezentate ulterior la reluarea lucrărilor. Au urmat luările de cuvânt ale membrilor ANB. Primul care a vorbit a fost Acad. Ioan Aurel Pop, Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai. Domnia sa a prezentat rolul unificator și de semănător al armoniei din Biserica Ortodoxă Română.

Ierarhul, pe numele lui de mirean Teodor Arăpașu, s-a născut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, județul Botoșani. A fost cel de-al zecelea copil al familiei Dumitru și Marghioala Arăpașu.

A intrat în mănăstire fiind numit frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928, apoi la Mănăstirea Neamț în anul 1931.

Teodor Arăpașu a absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în anul 1940. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist în data de 6 august 1935 și hirotonit ierodiacon în data de 4 ianuarie 1937.

"Această idee a fost formulată pentru prima dată de Gheorghe Ciuhandu în cadrul Congresului preoţimii ardelene de la Sibiu, în 1919. După aceea, alte personalităţi de marcă ale culturii româneşti, istorici precum Nicolae Iorga sau Ioan Lupaş, în frunte cu mitropolitul primat Miron Cristea, ales la sfârşitul anului 1919, dar şi Regele Ferdinand au continuat să prezinte această necesitate ca un fapt firesc", a declarat pentru Trinitas Tv Pr. Cons. Florin Șerbănescu de la Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române.

În acest sens, trebuie continuată lupta anticorupție, iar cei vinovați trebuie sancționați, deoarece hoţia şi furtul degradează societatea în plan moral şi material. Totodată, lupta împotriva corupţiei nu trebuie folosită în scopuri politice partinice, iar sancţionarea şi folosirea penitenciarelor nu trebuie confundată cu exterminarea, deoarece scopul acestora este îndreptarea şi reintegrarea socială a celor care recunosc şi regretă faptele rele pe care le-au săvârşit.

Preafericite Părinte Patriarh,

Preasfințit Sinod,

Distinși participanți,

În ședința sa de lucru, desfășurată în zilele de 28-29 octombrie 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a hotărât ca anul 2016 să fie proclamat, în Patriarhia Română, „Anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox”, respectiv „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești, la împlinirea a 300 de ani de la moartea sa martirică (1716-2016)”[1].

Pelerinii băcăuani care vor ajunge zilele acestea la Catedrala Patriarhială, se vor putea închina la moaștele Sfântului Arhidiacon Ștefan. În contextul serbării Sfântului Dimitrie cel nou, o părticică din moaștele primului diacon și mucenic al Bisericii au fost aduse la București, sâmbătă, 22 octombrie, de o delegație a Bisericii Ortodoxe din Grecia, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Gabriel, Mitropolit de Nea Ionia şi Filadelfia.

În urma declarației președintelui Klaus Iohannis referitoare la demersul Coaliției pentru Familie în urma căruia 3 milioane de cetățeni români au solicitat modificarea art. 48, alin. 1 din Constituția României referitor la definirea familiei,Patriarhia Română face următoarele precizări:

Reacția Domnului Preşedinte Iohannis este un răspuns la „o solicitare ultimativă” a pastorului baptist Iuga Viorel privind atitudinea Președintelui faţă de familia creștină. Probabil acest demers a fost catalogat ca „solicitare ultimativă”.

Redăm mai jos membrii delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române, așa cum apare menționat pe site-ul oficial al Agenției de știri Basilica a Patriarhiei Române:

Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001 prin care această zi a fost proclamată ca sărbătoare națională bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.