Sânziene

S'ânt Ioan Botezătorul mereu ne cheamă la Bacău,
În biserica din centru, să cinstim numele său.
Veniţi toţi creştinii urbei purtând flori de sânziene
Să-i cântăm cu bucurie imne sfinte şi poeme.
Că el este rugătorul la Hristos-proniator,
Iar la dreapta judecată înaintemergător.

✝IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului

În luna lui cireşar pe pajişti scăldate-n soare,
Când cireşele se coc, apare o mândră floare.
Cu parfumul ei suav, ca mireasma liturghiei
Floarea Sfântului Ioan, este regina câmpiei.

Ea nu creşte în gradină sau la geamuri în palate,
Ci pe plaiuri,  prin  fâneţe şi în locuri neumblate.
În fapt, nici Ioan prorocul nu s-a născut în palat,
Dar a chemat în pustie şi pe rob şi pe-mpărat.

În pustiu de ai credinţă şi loveşti stânca uscată,
Ţâşneşte izvor de apă pentru lumea însetată.
Din cer coboară şi mana, iar  urmarea pocăinţei
Face să se profileze şi Țara Făgăduinţei.

 

Ioan, nume teoforic, compus din Iahve şi Hanan,
El a botezat Cuvântul, teofanic, în  Iordan.
Dacă a văzut lumina kenotic venită în lume,
Timpul misiunii sale a-nceput să se încline.

 

Hazardul, deci, nu există, cosmosul nu e haotic,
Dumnezeu ne dă mişcare după un ritm metronomic.
Aşadar, azi înţelegem că Ioan Botezătorul,
După ce-a venit pe lume şi-a văzut Mântuitorul,

 

S-a retras iar în pustie trăind viaţa filocalic
Ca lumea să se-nnoiască prin suflul cel mesianic.
De aceea în Biserici se serbează an de an,
Tocmai în mijloc de vară, Naşterea lui S'ânt Ioan.

 

Astfel, Sanctus Dies Iohannis, dictonul cel latinesc,
A devenit Sânziene după graiul românesc.
Veniţi astăzi în Biserici îmbrăcaţi de sărbătoare,
Purtând buchete în mână din această scumpă floare.

 

După solstiţiul din vară, sânzienele-nfloresc,
Zilele se micşorează şi nopţile se măresc.
Ioan, Nicu sau Ionaşcu, Ioane şi Cosânzene,
Mergeţi astăzi prin fâneţe şi culegeţi sânziene.

 

Îmbrăcaţi cu ii ţesute în stative de bunici.
Ca Ioan de altă dată încălţaţi-vă-n opinci.
Jucaţi hora românească, după ritmul strămoşesc
Retrăiţi etnogeneza cu tot neamul românesc.

 

Voi, români plecaţi în lume şi trăiţi în alte ţări
Îmbrăcaţi astăzi bundiţa, peştimanul sau iţari.
Tricolorul României să borneze orice casa
Să vă faceţi semnul Crucii când vă aşezaţi la masă

 

Îmbrăcaţi-vă copiii în costum naţional
După portul din Moldova, Muntenia sau Ardeal.
Păstraţi-vă vie credinţa şi cutumele perene.
Semănaţi în toată lumea numai flori de sânziene.