„Legea la români, credința creștină și unitatea de neam și bisericească”

12 Iunie 2018

România profundă din perioada persecuțiilor comuniste, dilemele tinerei generații din vremea lui Mihai Eminescu sau a celei din timpul lui Mircea Vulcănescu, marii domnitori ai neamului românesc și Biserica, dar și preoții martiri din închisorile comuniste, au fost câteva dintre subiectele prezentate și discutate de preot conf. univ. dr. Gheorghe Holbea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă ”Justinian Patriarhul” din București, la conferința intitulată ”Legea la români, credință creștină și unitate de neam și biserică”, desfășurată marți, 12 iunie, a.c., la sediul Protopopiatului Bacău.

Desfășurată cu binecuvântarea IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, întâlnirea organizată în contextul „Anului omagial al unităţii de credinţă şi de neam” precum şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”, a fost prefațată de un cuvânt al preotului Costică Busuioc, protopop de Bacău, care a prezentat concis personalitatea invitatului, ”reprezentant de seamă al teologiei românești contemporane, un model de erudiție și statornicie în plinirea misiunii de a sluji Biserica lui Hristos”.

La rândul său, preotul profesor Holbea a mulțumit preotului protoiereu Busuioc pentru invitație, susținând, ulterior, o adevărată prelegere de teologie a istoriei românești. Plecând de la tinda Bisericii, unde găsim începuturile culturii românești, preotul profesor a subliniat faptul că ”Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie” rămân singurele coordonate indestructibile pentru un viitor conducător, singurele pe care timpul nu le va putea transforma în pedagogie anacronică și, inevitabil, falimentară. Nici un sfat tactic militar, nici o povățuire neguțătorească, nici un șiretlic diplomatic, ci, peste tot, același fir unificator: credința, arma cea tare și biruitoare. Aceasta nu face decât să rezulte ethosul după care s-au condus familiile de conducători români pentru că, de-a lungul secolelor, aproape fiecare mare domnitor este secondat de o mare personalitate duhovnicească. Astfel, Mircea cel Bătrân de sfântul Nicodim de la Tismana, sfântul Neagoe de sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului și mitropolitul Țării Românești, sfântul Ștefan cel Mare de sfântul Daniil Sihastrul, sfântul Constantin Brâncoveanu de sfântul Antim Ivireanul, domnitorul Vasile Lupu de sfântul Varlaam etc. Și dacă domnitorii s-au îngrijit de bunăstarea poporului și de binele Bisericii, arhiereii și marile personalități duhovnicești s-au îngrijit de învățătura și cultura creștină”, a precizat preotul profesor în cuvântul său.

Trecând prin frământările care au cuprins tinerele generații din vremea lui Mihai Eminescu ori Mircea Vulcănescu, părintele Holbea a surprins prin citate din operele celor două personalități ale culturii române ”ruptura realizată de o educație prea secularizată și starea tânărului român” de atunci și nu numai.

Discursul preotului profesor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București a fost centrat pe personalitatea marcantă a lui Mircea Vulcănescu, recunoscut ca fiind cel mai erudit reprezentant al unei generații care a dat lumii pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu și mulți alții, dar a concentrat prin exemple concrete și experiența martirilor din închisorile comuniste, într-o perioadă în care s-a manifestat, în detrimentul regimului ateist, ”o Românie profundă a cărei fibră creștină a fost verificată prin chinurile și suferințe răbdate în temniță. O bună parte dintre cei mai de seamă reprezentanți ai culturii și spiritualității românești au fost aruncați în închisoarea în perioada stalinistă. Unii dintre ei nu au mai ieșit. Însă prigoana comunistă a trezit o conștiință apostolică în Biserica Ortodoxă, o descoperire a apostolatului dincolo de ceea ce se numește activitate misionară”, a mai spus părintele Holbea, ”Multe dintre celulele din acele locuri de suferință, de torturi fizice și psihice, de umilințe au fost transformate în chilii monastice, din care nu lipseau Pravila bisericească, Rugăciunea lui Iisus, Acatistul Domnului Iisus Hristos și al Maicii Domnului, lecturile din Sfânta Scriptură”, a adăugat vorbitorul, evidențiind faptul că ”Renașterea creștină a României a stat sub semnul Filocaliei”. Totodată, din cuvântul rostit azi nu au lipsit nici mențiunile referitoare la ”Rugul Aprins”, la părintele Daniil Sandu Tudor, Paul Constantinescu, Andrei Scrima, Alexandru Mironescu, Paul Sterian, și toți cei care au făcut să înflorească idealul isihast ”într-o Românie ateist comunistă, cu tăvălug stalinist”.

Bogăția, complexitatea și densitatea informațiilor prezentate preoților băcăuani de părintele Gheorghe Holbea au făcut din conferința susținută la Protoieria Bacău nu doar o lecție de teologie mistică și apologetică ortodoxă, ci și una de mărturisire a credinței și dragostei de Dumnezeu.

(Pr. Constantin Gherasim)