Cuvinte duhovnicești

Părintele Arsenie Filantropul s-a născut în cer*

20 Februarie 2018
Înaltpreasfințitul Ioachim

Îndurerată adunare,

 

Una dintre cele mai neașteptate informații, care a zdruncinat din temelii, în ultimele zile, Arhiepiscopia noastră, a Romanului și Bacăului, și nu numai, a fost plecarea inopinată din lumea aceasta a Părintelui Arsenie Voaideș, starețul nepereche al Mănăstirii „Schimbarea la Față” și „Sf. Sava” din ținutul Berzunțiului, Bacău.

Începe postul

Înaltpreasfințitul Ioachim

Debarasează-te de viața ta frivolă
Și scaldă-ți chipul în lumina Lui,
Scriptura și părinții să-ți fie ca busolă,
Că altă cale către ceruri nu-i.

 

Când arșița pustiului te înfioară,
Iar deznădejdea credința îți strivește
Tu, roagă-te fierbinte, bunăoară,
Că harul necreat te întărește.

 

Hai, ia-ți povara păcatelor făcute
Lui azazel, o poartă departe, în pustie.
Revin-o iar la Paști, cu împliniri plăcute,
Și vei primi pe Domnul în Sfânta Liturghie.

Duminica Înfricoşătoarei judecăţi: Restaurarea prin comuniune

Înaltpreasfințitul Ioachim

În această duminică, la Sfânta Liturghie, se citeşte din Apocalipsa Mică a Sfântului Evanghelist Matei, în care se vorbeşte despre criteriile Judecăţii de Apoi, ca împliniri ale poruncii iubirii faţă de celălalt: „Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine“. (Matei 25, 35-36).

Fii iarăși fiul iubirii*

Înaltpreasfințitul Ioachim

 

Hai, porci și roșcove le lasă,
Întoarce-te și vin-acasă,
Chiar de ești slugă păcătoasă,
Și conștiința te apasă,
Vei fi primit de toți cu drag,
Iar Tatăl tău te-așteaptă-n prag.

Primi-vei haină luminată,
Fața în mir va fi spălată,
Ca o ființă re-creată,
La Cină vei fi invitată.
Că mort ai fost și-ai înviat!
Pierdut erai și Te-a aflat!

*Îndemn duhovnicesc în Duminica Întoarcerii fiului risipitor, 4 februarie 2018

Când eşti plin de tine, nu mai ai loc pentru Dumnezeu

Înaltpreasfințitul Ioachim

Duminica vameşului şi fariseului se numeşte astfel după parabola din pericopa evanghelică ce se citeşte la Sfânta Liturghie (Luca 18, 10-14). Prin aceasta, Hristos Domnul ne explică cum şi cu ce conştiinţă trebuie să ne prezentăm în faţa Lui, dacă ni s-au deschis uşile pocăinţei. Să medităm împreună la acest fragment evanghelic.

Apel la unitate

Înaltpreasfințitul Ioachim

Români răspândiţi în lume,
Faceţi astăzi joncţiune,
Să cunoască toată glia,
Că există România!

Ţara noastră-i ţară sfântă,
De Dumnezeu ocrotită,
Avem o ţară de sfinţi,
De eroi şi de părinţi.

Astăzi, Ştefan Domn cel Sfânt
Strigă la noi din mormânt,
Să ne apărăm moşia,
Ţara noastră, România!

Hai, ieşiţi cu crucea în mână,
După datina străbună,
Să ne aducem aminte
De strămoşii din morminte!

Recunoștința, floare rară*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Satul avea niște case sumbre, mici și ne-ngrijite,
Iar locuitorii-aceia parcă dormeau prin morminte.
Ucenicii se uimiră devenind și mai sfioși,
Când în cale le ieșiră vreo 10 bărbați leproși.

Fiecare, după Lege, ar fi trebuit să strige:
„Necurat!!! Rămâi departe, sunt lepros! Nu mă atinge!”
Dar aceștia n-au făcut-o, căci prin duhul au simțit
Că S-a făcut trup Cuvântul și Mesia a venit.

Urare poporului român și Ortodoxiei românești

31 Decembrie 2017
Înaltpreasfințitul Ioachim

Ţară al cărei popor

Harnic, smerit, răbdător

Îşi are strămoşi pe daci

Cei mai viteji dintre traci,

De credinţă fetişistă,

Dar totuşi monoteistă,

Adică un singur zeu

Cu-a lor preot, Deceneu,

Acest fapt i-a ajutat

Atunci când s-a-ncreştinat,

Întrucât, cu precădere,

Ei crezând în înviere,

Sânt Andrei, când a venit

Şi de Iisus le-a vorbit

Că a înviat din morţi,

Convertitu-i-a pe toţi.

Deci, scumpii protopărinţi

Au dat un popor de sfinţi.

 

Katarsis

Înaltpreasfințitul Ioachim

Spitalele-s pline, deşi nu-i război.
Oraşe şi sate de mult s-au golit,
Să credem, vai Doamne, că-i ziua de-apoi,
Când mor şi cei tineri, deşi n-au murit!

În noapte s-aprinde nor de lumini,
Dar cerul devine mai tenebros
Şi-atâtea lumini aşezate-n ciulini
Acoperă Lumina-Hristos.

Oh, Doamne, repune lumina în sfeşnic,
Lumina cea pusă de om sub obroc.
Trimite din ceruri, din nou, Focul veşnic
Şi trece pământul prin foc.

*Meditație lirică la Duminica după Naşterea Domnului

Diptice

Înaltpreasfințitul Ioachim

Cel făurit din praful Terrei, numit de Dumnezeu Adam,

Purta-va-n el lumina vieții, ca dar al Lui din neam în neam.

Iar când a fost plinirea vremii, în timpu-acesta curgător,

Trimis a fost Ioan profetul ca înainte-mergător.

 

Acesta nu era Lumina, ci doar un simplu făclier

Și a venit s-arate lumii Hristosul coborât din cer.

Ioan purta Lumina-n suflet, trăind viață de ascet.

El este ultimul din dyptic având mandatul de profet.

 

Lumina cea adevărată, venită-n lume ca Logos,

Plinirea vremii*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Doar timpul curgea liniștit și statornic,
Iar sorii mișcau în ritm de ceasornic.
Pământul părea un deșert fără viață,
Deși era plin de păduri și verdeață.

În hău tenebros o stea între stele
Brăzdează o cale de foc printre ele.
Deși arde tare, nimic nu consumă
Și tot universul în juru-i s-adună.

Ea merge de veacuri. Născută din veci,
Prin tot universul deschis-a poteci.
S-oprește o clipă pe cer s-o vedem.
O văd astronomii la Bethleem.

Știință fără conștiință*

9 Decembrie 2017
Înaltpreasfințitul Ioachim
„Eu, zice unul emfatic, dacă aș găsi un os,

Aș putea reface-ndată, combinând armonios,

Tot scheletul unei fiare sau poate a vreunui om,

Pentru că posed știință să pătrund în centrozom.”

 

„Bine, dacă poți reface chiar și-un schelet de mamut,

N-ai prea evoluat încă, eu pot face și mai mult!

Pot să fac și eu scheletul, reproducându-l fidel,

Însă eu refac și leșul re-punând carnea pe el.”

 

„Dacă voi puteți acestea grației științei voastre,

Eu pot merge mai departe plecând de la zoroastre.

Pagini