Cuvântul Ierarhului

Imn Maicii Domnului*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Întru impulsul credinței și al smeritei cugetări
Îndrăznesc și eu, Fecioarei, să-i ofer niște cântări.
Așadar, slăvită Maică, de Dumnezeu Născătoare,
Primește cu bucurie și smerita mea cântare.
Înmulțește-mi, Maică, râvna și iubirea de-ați cânta
Imn de preaslăvire sfântă, din suflet zicând așa:

 

O, Preasfântă Născătoare, Fecioară, profund mister,

Care la plinirea vremii ai fost scară către cer,

Coborâtu-S-a din Ceruri, la noi, cei de pe pământ,

Fiul Cel născut din tine, prin harul Duhului Sfânt.

Triada și Lumina Necreată

Înaltpreasfințitul Ioachim

Triada naște altă triadă,
Tridimensionalitatea ei să se vadă,
Ca triada apostolilor să înțeleagă
Și lumea-n Triada fierbinte să creadă.
Iar orice triadă e vană și falsă,
Dacă nu are pe Fiul ca axă.

Și Tatăl, și Fiul, și Duhu-s lumină,
Ființa Triadei e veșnic divină,
Tot Universul de Dânsa atârnă,
Tot credinciosul Ei se închină.
Căci Triada preasfântă numai iubește
Și niciodată ea nu pedepsește.

Slăbănogul din Capernaum

30 Iulie 2016
Înaltpreasfințitul Ioachim

După cum Scriptura spune: omul-viu a fost creat

Cu chip spre asemănare, înveşnicind acest DAT,

Având conştiinţă-n sine, raţiune-n libertate.

Dacă nu era ispita, putea fi fără de moarte.

 

Hristos ne redă virtutea de liturgi şi teologi,

Însă, de urmăm păcatul, devenim iar slăbănogi;

Actul soteriologic este deci falsificat,

Producând degringoladă şi-n universul creat.

 

Dacă omul se desparte de actul deificării,

Se desprinde ontologic de datu-asemănării.

Astfel, tot ce fiinţează din iubire creatoare

Gadara, Logosul și diabolos

Înaltpreasfințitul Ioachim

Căderea lor face ca iadul să-nceapă, și îngerii diavoli devin,

Lumina se stinge, răul încearcă să reintre în planul divin.

Mereu ispitește, deși nu există, să capete nume și sens,

Prin Cel Care Este Stăpân peste toate în spațiul galactic imens.

 

El știe Scriptura, cunoaște și legea, postește, e chiar achimit,

Un singur lucru nu poate s-accepte: să fie bun și smerit.

Când Domnul creează ființa umană, asemenea chipului Său,

Diavolul vine și-l ispitește, punându-i în minte duh rău.

 

Sutașul

Înaltpreasfințitul Ioachim

Deși e roman, sutașul știe multe de Iisus-

Era un soldat foarte elevat-

S-a prosternat înainte-I și înlăcrimat I-a spus:

 

”-Am o slugă credincioasă și e bolnavă pe moarte-

Adică un sclav foarte bolnav-

Doamne, fă-mi-o sănătoasă, prin cuvânt, dacă se poate”!

 

Iisus văzându-i rîvna pentru sluga sa în chin,

Și credința, și dorința,

Zice:”-Du-te repede acasă și așteaptă c-am să vin”!

 

”-Nu sunt vrednic, Doamne Sfinte, să intri în casa mea-

Deși-i frumoasă și somptuoasă-

Nu vă-ngrijiți!*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Lumina lină va intra
Iluminând inima ta
Să vezi tot slinul pus în ea.
Apoi, cu grijă-l vei spăla,
Cu lacrimi de metanoia.
Tenebrele vor dispărea,
Iar chipul tău va fi frumos
C-a lui Hristos.

 

Vei fi doar rob lui Dumnezeu
Şi-L vei sluji cu zel mereu.
Nu vei mai fi nici fariseu,
Nici mamona şi nici ateu,
Chivernisi-vei orice leu
Cu gând curat că l-ai depus
În banca lui Iisus.

 

Sfinţii români*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Din acest popor ieşit-a mulţime de martiri,
Ierarhi, preoţi cucernici, monahi în mănăstiri.
De-acum douăzeci de veacuri, de la S'ant Andrei şi sciţi,
Neamul nostru în tot timpul a fost născător de sfinţi.

Veniţi astăzi credincioşii să cinstim cum se cuvine
Pe toţi sfinţii ţării noastre, chiar şi cei fără de nume;
Cu evlavie să mergem în lăcaşurile sfinte,
Lăudându-i cu credinţă, zicând cu luare-aminte:

Imn pentru Ştefan cel Mare şi Sfânt

Înaltpreasfințitul Ioachim

Ne cheamă Maria Sa Ştefan sub stejarul său din Borzeşti:
Veniţi voi, plăieşii Moldovei, cu preoţi din zona Oneşti!
Ne cheamă Maria Sa Ştefan, la Buhuşi, pe vale-n Orbic:
Veniţi voi, plăieşii Moldovei, cu duhul în suflet irenic.

Îmbrăcaţi în straie de nuntă, în mâini să purtaţi un drapel,
E ziua lui Ştefan cel Mare, ne cheamă şi azi la apel.
Priviţi-i cu drag astăzi chipul scăldat în lumină şi cânt,
Vedea-veţi în Domnul Moldovei pe Ştefan cel Mare ca Sfânt.

Prietenii şi casnicii lui Dumnezeu*

Înaltpreasfințitul Ioachim

Apostoli, martirii, ierarhii, toţi drepţii, eroii credinţei cei paşnici
În cerul cel veşnic Hristos îi numește, prin Duhul, prieteni şi casnici.
Îi cheamă pe nume, pe toți îi iubeşte, le-ascultă ruga mereu,
În ei își cunoaște Chipul cel veşnic, ieșit din sufletul Său.

Cu ei judeca-va lumea acesta, când tot ce-i creat va sfârși, 
Dumnezeul iubirii, cu toţi şi în toate, pe veci doar viață va fi.

 

*Meditație lirică la Duminica Tuturor Sfinților

 

Sânziene

Înaltpreasfințitul Ioachim

În pustiu de ai credinţă şi loveşti stânca uscată,

Ţâşneşte izvor de apă pentru lumea însetată.

Din cer coboară şi mana, iar  urmarea pocăinţei,

Face să se profileze şi ţara făgăduinţei.

 

Ioan, nume teoforic,  compus din Iahve şi hanan,

El a botezat Cuvântul, teofanic, în  Iordan.

Dacă a văzut lumina kenotic venită în lume,

Timpul misiunii sale a-nceput să se încline.

 

Hazardul, deci, nu există, cosmosul nu e haotic,

Dumnezeu ne dă mişcare după un ritm metronomic.

Paracletul

Înaltpreasfințitul Ioachim

Duhul cel veșnic și plin de lumină animă tot spaţiu-nstelat,

E raza cea vie, e viaţa din cosmos, dând sens la tot ce-i creat.

Duhul porneşte ca vântul subțire şi susură lin ca un cânt,

E roua divină sau apa vieţii ce cade ușor, fremătând.

 

Duhul e facla aprinsă în suflet din focul cel sacru din cer,

El arde puternic, aduce răcoare, că-i foc arzător, dar şi ger.  

Duhul dă viaţă din viaţa divină şi ţine în viaţă pe toţi.

El este lumina, căldura, puterea, deschizând a cerului porţi.

 

Părintele Iustin Pârvu – o lumină pe care întunericul n-a putut să o cuprindă

11 Iunie 2016
Înaltpreasfințitul Ioachim

Vestea naşterii în ceruri a Părintelui Iustin Pârvu, survenită în ziua de 16 iunie din anul mântuirii 2013, s-a răspândit ca un fulger de la o margine la alta a Ortodoxiei româneşti şi nu numai. Evenimentul a produs, cum era şi firesc, pentru unii sentimente de angoasă, multă întristare, durere, compasiune, doliu, mai ales în rândul mulţimilor de fii şi fiice duhovniceşti cărora părintele Iustin le-a fost ghid spiritual. Pentru alţii a fost un fel de eliberare şi bucurie duhovnicească pascală, pentru că au fost martorii sărbătorii de trecere a unui mare avvă în transcendentul divin.

De la Înviere, prin Înălţare, la Parusie

Înaltpreasfințitul Ioachim

Taina învierii Sale ne-a dat iarăşi garanţie
Că-nvierea cea de obşte nu e simplă utopie.
Deşi actul Învierii este unul metafizic,
I-am simţit realitatea în ansamblul biofizic.
 

Hristos, după Înviere, avea stigmate în mâini,
Însă cu nişte afecte ce-aparţineau altei lumi.
El va fi prezent în lume, însă numai conivent,
Doar prin acest act transcendentul coboară în imanent.

 

Cine-i vinovat pentru inundaţii?

Înaltpreasfințitul Ioachim

Râurile şi pâraiele de munte nu au mai putut ţine în albia lor cantitatea imensă de apă care a căzut pe culmile Carpaţilor dezgoliţi de podoaba lor de mâinile lacome ale oamelor nesăbuiţi şi s-au deversat cu repeziciune peste tot ce au găsit în calea lor: case, gospodării, grădini, școli, poduri, căi de comunicaţii etc, semănând panică, haos și deznădejde. Un proverb românesc spune că „apa trece, pietrele rămân”. Odată cu pietrele au rămas însă şi suferinţele. Într-adevăr, după trecerea puhoaielor a rămas o imagine apocaliptică, sinistră, dezolantă.

Comandorul Voicu Ionuț Șocae - model de jertfelnicie și devotament

4 Iunie 2016
Înaltpreasfințitul Ioachim

Îndoliată familie,

Hristos a Înviat!

 

Cu multă durere ne alăturăm mesajului de compasiune al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la trecerea din această viață a membrilor echipajului SMURD, format din pilotul Doru Gavril, copilotul căpitan comandor Voicu Ionuț Şocae, medicul Mihaela Dumea și asistentul Gabi Sandu, în urma tragicului accident de elicopter petrecut în ziua de 2 iunie a.c., în raionul Cantemir, localitatea Haragâș din Republica Moldova.

Pagini