În parohia Recea-Ion Creangă, Protopopiatul Roman, judeţul Neamţ, a fost pusă ieri piatra de temelie pentru o nouă biserică, în apropierea locului unde a existat un schit în cinstea Sfântului Nicolae. Noul sfânt lăcaş a fost ridicat tot în cinstea Sfântului Nicolae. Din soborul de preoţi au mai făcut parte pr. Florin Ţuscanu, protopop al Protopopiatului Roman şi pr. Nicolae Crăciun, protopop al Protopopiatului Hârlău, fiu al satului, dar şi preoţi şi din comuna Ion Creangă. La eveniment au fost prezente autorităţile locale şi judeţene, copii de la Şcoala din localitatea Ion Creangă. Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul a adresat un cuvânt de învăţătură în care i-a îndemnat pe cei prezenţi să păstreze candela pe care strămoşii au adus-o jertfă lui Dumnezeu pe aceste plaiuri ale Romanului. Preasfinţia Sa a remarcat că deşi pe aceste locuri a existat un schit unde nu s-a întrerupt rugăciunea către Dumnezeu, ne determină pe fiecare dintre noi să aşezăm o cărămidă pentru noua biserică. "Am trăit cu toţii o atmosferă de bucurie şi de mare sărbătoare pentru că la frumoasele tradiţii din această zonă s-a înscris astăzi o nouă pagină de istorie bisericească. Această zi va rămâne în sufletele şi în inimile noastre întrucât s-a aşezat piatra de temelie a unui nou sfânt lăcaş de închinare", a relatat pr. protopop Florin Ţuscanu.

Schitul Icuşeşti, menţionat în hrisoavele din sec. XVIII

În apropierea satului Muncelul Durii, comuna Ion Creangă, a existat în vechime un aşezământ monahal cunoscut sub numele "Schitul Icuşeşti". Părintele protopop Florin Ţuscanu a găsit în urma unor ample cercetări documente şi hrisoave din sec. al XVIII-lea care atestă existenţa acestei aşezări monahale. Acesta a luat fiinţă pe pământurile donate de Ionaşcu Durat şi Nicolae, feciorul Leciului. Aceste pământuri au fost donate părintelui Varlaam, "ca sa facă sfinţia sa un schit ca să fie pomeană şi părinţilor noştrii şi noao". Înainte de anul 1735, Nicolae Varnav construia aici biserica schitului cu hramul Sfântul Nicolae. În acest an, domnul Moldovei Constantin Mavrocodat, dădea o carte de scutire pentru “Schitul Icuşeşti". După secularizarea averilor mănăstireşti, fără a se şti cauza precisă, schitul a fost desfiinţat. Desfinţarea schitului a impus ridicarea unei biserici parohiale. Cum această comunitate este mică, oamenii au adus o biserică din satul Tabăra cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi. Biserica a fost sfinţită protopopul romanuui Ioan Constantinescu în anul 1886 cu binecuvantarea episcopului Mechisedec Ştefănescu. După ample lucrări de reabilitare, lăcaşul de închinăciune a fost resfinţit în 1936 de episcopul Ilarion Băcăuanul. Locașul de cult are formă de cruce, și la renovare a fost acoperită cu tablă galvanizată, s-au reparat pereții și soclul, s-a refăcut pictura, cu excepția catapetesmei, care a rămas cea din 1936. Pictura actuală este executată în tempera groasă cu ulei, în stilul neobizantin, predominând fondul albastru – bleu și este opera pictorului Constantin Negrescu din Roman. În prezent, parohia Recea, păstorită de pr. paroh Ştefan Blanariu, cuprinde satele Recea, Cotul lui Bălan și Muncelul Durii.